În plin proces de definire a Planului de Acțiune pentru aplicarea Strategiei Naționale privind Economia Circulară, România face pași către tranziția de la o economie liniară la una bazată pe conservarea și valorificarea resurselor. Cu o analiză a 14 sectoare de activitate, Strategia vizează și sectorul dedicat alimentelor și băuturilor, pentru care principala problemă identificată este utilizarea nesustenabilă a ambalajelor și reciclarea acestora. Reciclabile la infinit, dozele din aluminiu reprezintă ambalajul cu potențial uriaș în formularea unor soluții pentru producție durabilă și păstrarea resurselor în cerc.
Adina Magsi, Director General Asociația Alucro, 6 Decembrie 2022
Din luna septembrie a acestui an, România are o Strategie Națională privind Economia Circulară, ceea ce înseamnă un cadru legislativ care să faciliteze tranziția de la modelul economiei liniare la o economie bazată pe reutilizarea materialelor și transformarea deșeurilor într-o resursă reală, în acord cu Planul Uniunii Europene pentru Economie Circulară. Totodată, trecerea la circularitate este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor climatice stabilite prin Acordul de la Paris, prin care statele membre UE și-au luat angajamentul de a menține creșterea temperaturii medii globale cu mult sub 2°C și să continue eforturile de limitare a creșterii temperaturii la 1,5°C .
Pentru România, tranziția la o economie circulară este un proces complex și de lungă durată, dar care oferă o serie de oportunități de creștere economică, de creare de locuri de muncă, de inovare și de reducere a dependenţei de importurile de materii prime și, implicit, de reducere a impactului asupra mediului.
Strategia adoptată de Guvernul România oferă o perspectivă asupra potențialului de circularitate pe care îl au 14 sectoare economice, trasând direcții care trebuie urmărite prin elaborarea de politici publice. Potrivit acesteia, îmbunătățirea economiei circulare are cel mai mare potențial în agricultură și silvicultură, industria automotive, construcții, bunuri de consum, cum ar fi produsele alimentare și băuturile, ambalajele, textilele și echipamentele electrice și electronice.
Sursă foto: freepik.com
Principalele direcții de acțiune ale strategiei vizează:
- Reducerea consumului de materii prime virgine prin extragerea mai durabilă a materiilor prime și prin activități de reciclare și recuperare.
- Reducerea consumului de bunuri de consum prin prelungirea duratei de viață a produselor:
- aplicarea designului circular și a eficienței materialelor;
- promovarea dematerializării.
III. Reducerea impactului activităților de producție asupra mediului prin:
- aplicarea unor tehnologii și procese mai inovatoare și mai ecologice;
- promovarea digitalizării;
- favorizarea energiilor regenerabile în detrimentul combustibililor fosili;
- exploatarea potențialului de simbioză industrial.
- Reducerea impactului activităților de gestionare și de eliminare a deșeurilor și a apei reziduale asupra mediului prin:
- promovarea prevenirii deșeurilor;
- îmbunătățirea sistemului de gestionare a deșeurilor și a infrastructurii;
- promovarea activităților de sortare și tratare a deșeurilor;
- limitarea la minimum a depozitării deșeurilor.
- Îmbunătățirea coerenței politicilor și a guvernanței, a comunicării și a colaborării dintre autoritățile locale, regionale și naționale.
Totuși, aflată încă în faza de document oficial, implementarea Strategiei Naționale privind Economia Circulară mai are de făcut mulți pași, cel mai important în acest moment fiind elaborarea unui plan de acțiune care va conține măsuri concrete de maximizare a potențialului de circularitate în sectoarele economice vizate.
Gestionarea deșeurilor în România – potențial de îmbunătățire
Strategia Națională privind Economia Circulară are în vedere îmbunătățirea performanțelor în ceea ce privește ambalajele și gestionarea deșeurilor, iar acest lucru vine în contextul în care, România are un grad foarte scăzut de reciclare a deșeurilor municipale (14% în 2020), fiind penultima din Uniunea Europeană în această privință, deși cantitățile de deșeuri municipale produse pe cap de locuitor sunt mai mici decât media europeană (287 kg în 2020, față de o medie de 505 kg). În ceea ce privește reciclarea dozelor de aluminiu, procentul nu depășește 40%, media europeană fiind de 75%.
Un management mai bun al deșeurilor este necesar și în contextul în care România și-a asumat reciclarea a 65% din deșeurile de ambalaje până în 2025, (plastic 50%; lemn 25%; metale feroase 70%, aluminiu 50%, sticlă 70%, hârtie și carton 75%) și 70% până în 2030 (plastic 55%, lemn 30%, metale feroase 80%, aluminiu 60%, sticlă 75%, hârtie și carton 85%).
Dozele din aluminiu, ambalaj cu potențial uriaș pentru o economie circulară
În tranziția către o economie circulară, circularitatea materialelor folosite în ambalaje poate fi definitorie pentru un impact pe termen lung. În ceea ce privește industria băuturilor, folosirea ambalajelor din aluminiu poate asigura circularitatea în acest sector, aluminiul putând fi definit ca cel mai circular material, peste 75% din totalitatea aluminiului produs vreodată fiind încă în uz.
O cercetare recentă realizată la inițiativa Institutului Internațional al Aluminiului (IAI) privind reciclarea a trei materiale pentru recipiente pentru băuturi – aluminiu, sticlă și plastic (PET) arătă că dozele din aluminiu susțin cel mai bine o economie circulară. Potrivit acestuia, în comparație cu dozele din aluminiu, mai multe ambalaje de sticlă și plastic ajung în gropile de gunoi, deoarece nu sunt colectate. Mai mult, pierderile în sistemul de reciclare, odată colectate, sunt de trei ori mai mari pentru PET și sticle decât pentru dozele de aluminiu.
Sursă: Institutul Internațional al Aluminiului (IAI),www.international-aluminium.org
Reciclabil la infinit și 100%, aluminiul poate fi transformat și reintrodus în ciclul de producție de fiecare dată. Prin reciclare și topire, deșeurile de aluminiu, provenite din producție și post-consum, sunt refolosite pentru a produce materie primă, fapt care asigură circularitatea materialului și contribuie la economisirea energiei. Reciclarea dozelor din aluminiu folosește cu 95% mai puțină energie comparativ cu producerea de doze noi din materie primă, nu își pierde calitatea în timpul procesului, iar produsul nu este diferit de cel obținut prin extragerea din mineralul original (bauxită).
În prezent, dozele din aluminiu reprezintă cel mai reciclat ambalaj de băuturi la nivel global, fiind o opțiune viabilă în contextul tranziției către o economie circulară, alături de un sistem care nu doar să încurajeze folosirea acestora la scară largă, dar care să susțină și recuperarea materialului pus pe piață, din rândul consumatorilor.
