Alucro

Studiu London Economics: Sistemul de garanție-returnare al ambalajelor bazat pe o garanție cu valoare fixă va conduce la o pondere mai mare a ambalajelor de plastic pe piața din România

București, 10 decembrie 2021 – Consumatorii din România vor prefera sticlele de plastic de volum mai mare în schimbul dozelor de aluminiu pentru aceeasi cantitate de băutură, în cazul în care țara noastră va opta pentru un sistem de garanție-returnare (SGR) al ambalajelor bazat pe o garanție în cuantum fix pentru orice tip de recipient, indiferent de cantitate și material, arată studiul  London Economics (LE), una dintre companiile de top din Europa pentru cercetare economică și analiză de politici publice, comandat de Asociatia ALUCRO. Rezultatele studiului au fost făcute publice vineri, în cadrul unui eveniment online cu participarea experților LE, reprezentanți ai industriei aluminiului din Europa, reprezentanți ai autorităților, retaileri, producători, reciclatori și reprezentanți ai societății civile.

ALUCRO SINTEZA STUDIULUI

Într-un sistem cu garanție fixă cum este cel propus în România, unde pentru sticlele PET medii și mari (> 0,5L)  se va percepe aceeași garanție ca în cazul dozelor de aluminiu individuale (0,50 RON), consumatorii vor avea tendința să înlocuiască pachetele de doze de aluminiu mici (<0,5L) cu sticle PET mari pentru a cumpăra aceeași cantitate de băutură plătind o garanție cumulativă mai mică și diminuându-și astfel considerabil pierderea în caz de nereturnare. Există, așadar, riscul ca un SGR cu garanție fixă să crească numarul amblajelor de plastic în România, în pofida obiectivului asumat de reducere a plasticului de unică folosință. În mod contrar, în cazul unui SGR variabil, unde valoarea garanției pentru PET-urile medii și mari ar fi mai mare, această tendință de consum ar fi descurajată.

Realizat pe baza datelor culese în urma unui sondaj online în rândul consumatorilor din România în cursul anului 2021, pe un eșantion de 1000 de adulți cu vârste între 18-65 de ani, dar și a unei analize comparative a SGR-urilor implementate la nivel internațional, studiul evaluează impactul asupra structurii de consum, mixului de ambalaje și ratelor de returnare pe care îl va avea un SGR fix comparativ cu unul variabil, din punct de vedere al cuantumului garanției percepute pentru fiecare ambalaj returnat.

(Adina Magsi, Director General, ALUCRO)

ALUCRO susține introducerea sistemului de garanție-returnare în România și consideră că parametrii acestuia trebuie stabiliți luând în considerare toate datele și analizele disponibile. Studiul London Economics vine să aducă un plus de cunoaștere asupra consecințelor adoptării unui sistem sau altul pentru piața din România, astfel încât viitoarele reglementări să țină cont de toate aspectele care ar putea avea un impact economic, social și de mediu”, a declarat Adina Magsi, Director General, Asociația Alucro – Every Can Counts România.

Prezent la dezbaterea online, Aurel Oprinoiu, Președintele Comisiei pentru Mediu din Senatul României, a declarat:

Studiul Alucro despre garanția diferențiată nu poate decât să aducă valoare și este extrem de relevant dacă o garanție fixă, cu o valoare mică, va încuraja sau nu sistemul să funcționeze. Din experiență proprie, cred că o garanție diferențiată nu poate decât să aducă valoare. Îmi doresc un sistem în care să adăugăm și alte produse care nu sunt prevăzute acum, precum ambalajele de șampon, ambalajele combinate Tetra-Pack. Cu alte cuvinte, un sistem deschis, în care să intre și alte ambalaje. Sunt încă multe aspecte nelămurite între partenerii participanți la sistem, de aceea, cred că lucrurile trebuie făcute bine de la început. Îmi doresc să avem o listă fermă de produse care vor intra în SGR, iar Ministerul să fie un partener de discuție”.

 

Mircea Fechet, Vicepreședintele Comisiei pentru Mediu din Camera Deputaților, a avut următoarele observații:

Consider că, în ultimii ani am vorbit mult despre SGR, însă, din neferice, România a făcut foarte puțin pe această zonă. SGR participă cu succes în atingerea țintelelor de mediu stabilite de Comisia Europeană și funcționează bine în zece state europene. Este cert că beneficiile pe care le aduce sunt pe toate planurile: îmbunătățirea țintelor care privesc colectarea ambalajelor de băuturi, un mediu mai curat, încasare de venituri, sănătate pentru cetățeni. Totuși, cetățenii sunt cei care plătesc garanția și tot ei sunt cei care returnează ambalajul, ceea ce presupune o participare largă. De aici, nevoia de a avea o garanție suficient de ridicată, astfel încât să facă cetățeanul să returneze ambalajul, dar și suficient de scăzută, încât să nu descurajeze achiziția acelor băuturi. Deși inițial s-a considerat că o garanție fixă, în valoare de 0.5 RON pentru toate ambalajele, își va face treaba, cel puțin pentru primul an de funcționare al sistemului, HG-ul actual menționează posibilitatea schimbării acesteia, către una diferențiată. De altfel, și în alte țări s-a făcut trecerea de la o garanție fixă către una diferențiată și, probabil, și invers. În ceea ce privește implementarea sistemului, sunt patru ani de cand s-a decis implemntarea și doi ani de când se lucrează la proiectarea lui, iar până când cetățeanul va apuca să retuneze prima doză sau primul PET, probabil că va mai trece ceva timp având în vedere că termenul de implementare tocmai a fost amânat. Orice modificare substanțială trebuie evaluată cu responsabilitate pentru că miza este îndeplinirea obiectivelor de mediu pe care ni le-am asumat ca țară membră, noi fiind deja în colimatorul CE pe acest subiect. Din nefericire, o mare parte din ambalajele din România sfârșesc încă la gropile de gunoi. Sunt încrezător că România va avea un sistem de garanție – returnare funcțional și modern”.

Principalele concluzii ale studiului:

  • În primii trei ani de implementare a sistemului, ratele de returnare ale ambalajelor sunt mai mari cu până la 8-9% în cadrul unui sistem de garanție-returnare cu valoare variabilă a garanției față de un SGR cu cuantum fix.

 

  • În primii 5 ani de funcționare a sistemului, numărul de sticle de plastic medii și mari (> 0,5L) de pe piața din România va fi mai mare în cazul SGR cu cuantum fix al garanției, atât față de nivelul de referință fără SGR, cât și față de SGR cu garanție variabilă, determinând creșterea consumului de plastic și un impact negativ asupra mediului, risipei alimentare și sănătății publice.

 

  • Ambele tipuri de SGR reduc numărul de sticle de plastic de pe piața din România în primii 5 ani de funcționare, însă SGR cu cuantum variabil reduce mai mult numărul de sticle de plastic decât cel cu cuantum fix, ceea ce contribuie la reducerea utilizării ambalajelor de plastic de unică folosință.

 

  • În ambele sisteme scade numărul dozelor de aluminiu de pe piață, însă în cazul unui SGR cu cuantum variabil scăderea este mai mică, un aspect important dacă ținem cont de faptul că ambalajele de aluminiu sunt infinit reciclabile și mai bine integrate într-un model economic circular decât cele de plastic.

 

Studiul în cifre:

 

Studiul arată că, față de situația actuală, dar și în condițiile unui SGR cu rată variabilă, SGR-ul cu cuantum fix propus în România ar genera în 5 ani:

  • Cu 21-26 milioane mai multe PET-uri mari vândute, comparativ cu nivelul de referință fără sistem de garanție-returnare
  • Cu 62-129 milioane mai multe PET-uri mari vândute față de SGR variabil

 

În cazul unui sistem de returnare-garanție cu rată variabilă, rezultatele în 5 ani modelate de studiu arată așa:

  • Cu 70 – 138 milioane mai puține sticle de plastic vândute, comparativ cu nivelul de referință fără SGR
  • Cu 63 – 130 milioane mai puține sticle de plastic vândute, față de SGR fix
  • Cu 69 – 121 milioane doze de aluminiu vândute, mai mult față de SGR fix

 

În ceea ce privește impactul celor două modele de SGR asupra risipei alimentare și a sănătății consumatorilor, studiul demonstrează, pe baza răspunsurilor oferite în cadrul sondajului, că un SGR cu garanție fixă, care crește consumul de sticle mari de plastic, va conduce și la o mai mare risipă alimentară – 25% dintre respondenți afirmând că aruncă între 10 și 25% din conținutul unei sticle PET de 2 litri, comparativ cu 17% care au afirmat același lucru pentru dozele de aluminiu. Pe de altă parte, cantitățile mai mari cumpărate conduc la un consum mai mare, ceea ce poate avea consecințe nefavorabile asupra sănătății publice pe fondul unor niveluri mai ridicate de incidente, afecțiuni, spitalizări și chiar decese.

 

Alte declarații importante:

Maarten Labberton, Director Packaging Group, European Aluminium:

Lituania este un exemplu extrem de bun despre cum se poate implementa un SGR eficient. Vedem că este bine organizat, cu mașinile de colectare care se află la supermakerturi în  parcări, bine  semnalizate, unități de colectare și sortare mici, dar eficiente, cu ambalaje care se pot aplatiza. Rezultatul este că 89% dintre ambalaje sunt colectate în aceste puncte de colectare, iar 97% din consumatori sunt satisfăcuți de funcționarea sistemului“.

 Dragoș Doru, Director General Can-Pack Recycling:

“România este una dintre primele țări mari în care se va implementa SGR, de aceea sunt mulți care se uită la România cum își va modela sistemul. Nu ar fi echitabil ca acest SGR să încurajeze consumul de plastic în detrimentul aluminiului sau sticlei. România trebuie să fie un exemplu de bune practici în regiunea noastră”.

 

Raul Pop, expert în deșeuri

“Nu împărtășec opiniile cum că trebuie să începem mediocru, că apoi vom ajusta. Statul român nu ajustează sau dacă ajustează o face într-un timp mult prea lung. De aceea, nu văd niciun motiv pentru care să nu avem cel mai bun SGR din lume încă de la lansare. Avem cu ce compara și avem de la cine prelua bune practici. De asemenea, nu există niciun motiv pentru care să nu beneficiem de tehnologie și analiză de big data pe care să o integrăm în sistem. Când facem un sistem de la zero, el poate fi gândit ambițios și cât mai extins. Mai ales în contextul României, în care colectarea deșeurilor de ambalaje de la populație funcționează atât de prost.”

 

Despre Asociația Alucro – Every Can Counts Romania: 

Asociația Alucro, înființată în 2010 la inițiativa Can Pack România și Asociației Europene a Aluminiului,

promovează exclusiv colectarea selectivă și reciclarea dozelor din aluminiu în România. Din 2012 deține

licența programului european Every Can Counts care în prezent se derulează în 20 de  țări. Prin proiectele

implementate, Alucro își propune să contribuie la creșterea gradului de conștientizare al populației privind reciclarea dozelor din aluminiu, contribuind astfel la creșterea ratei de reciclare a dozelor din aluminiu.  Mai multe detalii pe www.alucro.ro .

 

Despre metodologia studiului

Studiul London Economics s-a bazat pe:

  • Reanalizarea studiilor deja existente cu privire la Sistemele de Garanție Returnare (SGR)
  • Colectarea și analiza unui set de date plecând de la performanța unor indicatori în alte țări care au implementat SGR
  • Dezvoltarea și analiza unui sondaj în România. Sondajul s-a derulat online, în cursul anului 2021, pe un eșantion reprezentativ de 1000 de persoane, cu vârste cuprinse între 18-65 de ani. Întrebările au sondat preferințele de cumpărare în materie de băuturi în funcție de ambalajul acestora, reacția la schimarea de preț, intenția de returnare a ambalajului
  • Elaborarea unui model econometric pentru estimarea răspunsului consumatorilor la un cuantum fix sau variabil al garanției
  • Analizarea studiilor despre impactul de mediu și impactul asupra sănătății publice în urma utilizării sticlelor de plastic sau a dozelor de aluminiu ca ambalaje pentru băuturi

ALUCRO SINTEZA STUDIULUI

en_US